În dimineața zilei de 15 decembrie, ora Beijingului, Rezerva Federală a anunțat o majorare a ratelor dobânzilor cu 50 de puncte de bază, intervalul ratei fondurilor federale fiind ridicat la 4,25% - 4,50%, cel mai ridicat nivel din iunie 2006. În plus, Fed previzionează că rata fondurilor federale va atinge un vârf de 5,1% anul viitor, ratele urmând să scadă la 4,1% până la sfârșitul anului 2024 și la 3,1% până la sfârșitul anului 2025.
Fed a majorat ratele dobânzilor de șapte ori din 2022, în total cu 425 de puncte de bază, iar rata fondurilor Fed este acum la cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani. Cele șase majorări anterioare au fost de 25 de puncte de bază, pe 17 martie 2022; pe 5 mai, a majorat ratele cu 50 de puncte de bază; pe 16 iunie, a majorat ratele cu 75 de puncte de bază; pe 28 iulie, a majorat ratele cu 75 de puncte de bază; pe 22 septembrie, ora Beijingului, rata dobânzii a crescut cu 75 de puncte de bază. Pe 3 noiembrie, a majorat ratele cu 75 de puncte de bază.
De la izbucnirea noului coronavirus în 2020, multe țări, inclusiv SUA, au recurs la „ape libere” pentru a face față impactului pandemiei. Drept urmare, economia s-a îmbunătățit, dar inflația a crescut vertiginos. Principalele bănci centrale ale lumii au majorat ratele dobânzilor de aproximativ 275 de ori în acest an, potrivit Bank of America, și peste 50 au făcut o singură mișcare agresivă de 75 de puncte de bază în acest an, unele urmând exemplul Fed cu multiple majorări agresive.
Având în vedere deprecierea RMB cu aproape 15%, importurile de substanțe chimice vor fi și mai dificile.
Rezerva Federală a profitat de dolar ca monedă mondială și a majorat brusc ratele dobânzilor. De la începutul anului 2022, indicele dolarului a continuat să se consolideze, cu un câștig cumulativ de 19,4% în această perioadă. Având în vedere că Rezerva Federală a SUA preia conducerea în creșterea agresivă a ratelor dobânzilor, un număr mare de țări în curs de dezvoltare se confruntă cu presiuni enorme, cum ar fi deprecierea monedelor lor față de dolarul american, ieșirile de capital, creșterea costurilor de finanțare și a serviciului datoriei, inflația importată și volatilitatea piețelor de mărfuri, iar piața este din ce în ce mai pesimistă în ceea ce privește perspectivele lor economice.
Creșterile ratelor dobânzii la dolarul american au dus la revenirea dolarului american, la aprecierea acestuia, la deprecierea monedelor altor țări, iar RMB-ul nu va face excepție. De la începutul acestui an, RMB-ul a suferit o depreciere accentuată, depreciindu-se cu aproape 15%, în contextul în care cursul de schimb al RMB față de dolarul american a scăzut la minimum.
Conform experiențelor anterioare, după deprecierea RMB, industriile petrolieră și petrochimică, metalele neferoase, imobiliarele și alte industrii vor cunoaște o scădere temporară. Potrivit Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației, 32% din varietățile țării sunt încă brute, iar 52% încă se bazează pe importuri. Cum ar fi produsele chimice electronice de înaltă calitate, materialele funcționale de înaltă calitate, poliolefinele de înaltă calitate etc., este dificil să se satisfacă nevoile economiei și mijloacele de trai ale oamenilor.
În 2021, volumul importurilor de substanțe chimice în țara mea a depășit 40 de milioane de tone, din care dependența de importul de clorură de potasiu a fost de până la 57,5%, dependența externă a MMA a depășit 60%, iar importurile de materii prime chimice, cum ar fi PX și metanol, au depășit 10 milioane de tone în 2021.
În domeniul acoperirilor, multe materii prime sunt selectate din produse străine. De exemplu, Disman în industria rășinilor epoxidice, Mitsubishi și Sanyi în industria solvenților; BASF, Japanese Flower Poster în industria spumei; Sika și Visber în industria agenților de întărire; DuPont și 3M în industria agenților de umectare; Wak, Ronia, Dexian; Komu, Hunsmai, Connoos în industria titanului roz; Bayer și Langson în industria pigmenților.
Deprecierea RMB-ului va duce inevitabil la o creștere a costului materialelor chimice importate și va comprima profitabilitatea întreprinderilor din multiple industrii. În același timp, pe măsură ce costul importurilor crește, incertitudinile legate de epidemie cresc, iar obținerea materiilor prime de calitate superioară provenite din importuri devine și mai dificilă.
Întreprinderile de tip exportator nu au fost substanțial favorabile, iar competitivitatea relativă nu este puternică.
Mulți oameni cred că deprecierea monedei este favorabilă stimulării exporturilor, ceea ce este o veste bună pentru companiile exportatoare. Mărfurile evaluate la dolari americani, cum ar fi petrolul și soia, vor crește „pasiv” prețurile, crescând astfel costurile de producție globale. Deoarece dolarul american este valoros, exporturile de materiale corespunzătoare vor părea mai ieftine, iar volumul exporturilor va crește. Dar, de fapt, acest val de creșteri globale ale ratelor dobânzii a adus și o depreciere a unei varietăți de valute.
Conform unor statistici incomplete, 36 de categorii de valute din lume s-au depreciat cu cel puțin o zecime, iar lira turcească s-a depreciat cu 95%. Moneda vietnameză Scutul Vietnamez, bahtul thailandez, peso-ul filipinez și moneda coreeană Monster au atins un nou minim din ultimii ani. Aprecierea RMB față de alte valute decât dolarul american, deprecierea renminbi-ului, este doar relativă față de dolarul american. Din perspectiva yenului, euro și lirei sterline, yuanul reprezintă încă o „apreciere”. Pentru țările orientate spre export, cum ar fi Coreea de Sud și Japonia, deprecierea monedei înseamnă beneficii ale exporturilor, iar deprecierea renminbi-ului nu este evident la fel de competitivă ca aceste monede, iar beneficiile obținute nu sunt substanțiale.
Economiștii au subliniat că preocuparea globală actuală legată de înăsprirea monedei este reprezentată în principal de politica de creștere radicală a ratei dobânzii a Rezervei Federale. Continuarea politicii monetare înăsprite a Rezervei Federale va avea un impact de propagare asupra lumii, afectând economia globală. Drept urmare, unele economii emergente au efecte distructive, cum ar fi ieșirile de capital, creșterea costurilor de import și deprecierea monedei lor naționale, ceea ce a împins posibilitatea unor incapacități de plată a datoriilor la scară largă în cazul economiilor emergente cu datorii mari. La sfârșitul anului 2022, această creștere a ratei dobânzii ar putea duce la o reprimare dublă a comerțului intern de import și export, iar industria chimică va avea un impact profund. Cât despre posibilitatea de ameliorare a acestei situații în 2023, acest lucru va depinde de acțiunile comune ale mai multor economii din lume, nu de performanța individuală.
Data publicării: 20 decembrie 2022